Avantajele utilizării principiilor filozofice în cercetarea faptelor de limbă

Abstract

This happened with few exceptions hold, that philosophy has not enjoyed the attention to linguistics. The statement refers particularly to the field of linguistics, represented by grammar. That is because of the process of accumulation and definitive description of the empirical linguistics, it means the concrete facts which have not yet reached the saturation state necessary to leave the level of perfection and to engage in it’s own research as Eugen Coşeriu said, referring only to the situation in the Romanian language and not only: „Apparently, out of an autonomy desire, poorly understood, many linguistics considered philosophy as vain and useless exercise”. But there is another point of view that share and we can`t do any scientific research without governed by a set of gnoseology principles. Such principles are necessary since they are the guiding rules for any researcher who is forced to take care of them in their activity. If these principles are especially ignored epistemological chances and empirizm possibilities obvious increase. In fact, epistemological principles are necessary and the serious and honest scientist is forced always to report the investigation and practical ideas, in order to keep right and follow the right way, also the appropriate methods of research in finding out and uncovering the applied truth of the subject of his research.

Rezumat

Aşa s-a creat situaţia că postulatele de bază ale filosofiei ca ştiinţă generală despre realitate nu s-au bucurat de o reflectare cuvenită în cercetările de lingvistică. Aserţiunea dată se referă, în special, la gramatică. Situaţia în cauză s-a creat din lipsa unei descrieri definitive a lingvisticii empirice, când faptele concrete de limbă au fost doar acumulate şi nu descrise profund. În această ordine de idei, Eugen Coşeriu subliniază, referindu-se atât la limba română, cât şi la alte limbi: „Se pare că, dintr-o dorinţă de autonomie prost înţeleasă, mulţi lingvişti considerau filosofia ca un exerciţiu zadarnic şi inutil”. Dar, în acest sens, există şi un alt punct de vedere, la care ne alăturăm şi noi: nu putem face o cercetare ştiinţifică fără ca să nu fim ghidaţi de un set de principii gnoseologice. Aceste principii sunt necesare chiar investigării, deoarece ele sunt nişte reguli de bază pentru orice cercetător, de care acesta trebuie să ţină seama în activitatea sa. Dacă însă aceste principii  sunt ignorate, suferă conturul epistemologic şi cel empiric al cercetării. De fapt, respectarea principiilor epistemologice este un fapt absolut necesar unei cercetări, iată de ce orice om de ştiinţă serios şi onest este obligat de a-şi pune în acord una cu alta atât principiile teoretice de investigare, cât şi cele practice, pentru a păstra corectitudine în cercetare.