PRECEDENTELE CURȚII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI PRIVIND CALIFICAREA TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE

Modificările intervenite în structura geopolitică a lumii, în cea de-a doua parte a secolului trecut, au generat o perfecţionare şi o internaţionalizare a crimei. Pentru reţelele criminale transnaţionale lumea nu are frontiere, traficul ilegal de droguri, arme, resurse naturale şi fiinţe umane reprezintă o sursă de îmbogăţire pentru infractori, insurgenţi, oficiali corupţi şi grupurile teroriste. În acest context, au început să apară preocupări la nivel regional, continental şi internaţional cu privire la prevenirea şi combaterea formelor grave de crimă, cum ar fi: crima organizată, corupţia, spălarea de bani, traficul de droguri, traficul de persoane şi fraudarea fiscală. Astfel, au fost adoptate de către ONU sau de către Consiliul Europei mai multe convenţii prin care statele membre se obligau să adopte măsuri de combatere a traficului de stupefiante, a traficului de fiinţe umane sau a unor forme speciale de terorism. Se poate spune că aceste convenţii şi recomandări au dat startul numeroaselor instrumente juridice, ce au fost adoptate ulterior de către ONU, UE, CoE, dar şi de către state, în scopul asigurării unui cadru juridic de prevenire şi combatere a formelor de criminalitate gravă, din ce în ce mai coerent şi coordonat. În lumea contemporană, globalizată, combaterea crimei organizate la nivel naţional a devenit insuficientă, impunându-se cu necesitate crearea acelor instrumente juridice care să permită realizarea cooperării internaţionale şi coordonarea eforturilor statelor pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen. Date fiind consideraţiile de mai sus, statele membre ale ONU şi ale UE au hotărât să îşi unească forţele pentru elaborarea unor instrumente juridice care să permită cooperarea internaţională în vederea combaterii crimei organizate, pe de-o parte şi armonizarea legislaţiilor naţionale, pe de altă parte.

Începând cu ultimul deceniu al secolului trecut, Europa, eliberată de Cortina de Fier, s-a aflat în faţa unei provocări socioeconomice care aduce atingere drepturilor omului. Este vorba despre amploarea luată de fenomenul infracţional al traficului de persoane, întâlnit, în forma sa cea mai vizibilă, ca exploatare a femeilor şi a copiilor în industria sexului şi în cerşetorie, dar şi ca muncă forţată. Din păcate, această plagă nu a însoţit numai reformele politice şi transformările din societăţile continentului nostru. Comerţul cu fiinţe umane şi sclavia cuprind arii geografice tot mai întinse, aparţinând nu numai Europei, ci şi Asiei şi Africii, şi chiar şi celor două Americi. Rutele de trafic pornesc din ţările mai puţin dezvoltate şi se îndreaptă către cele prospere. Riposta guvernelor şi a organizaţiilor internaţionale s-a structurat, la începutul anilor 2000, în diverse acte normative ale dreptului internaţional, dar şi în declaraţii, convenţii şi recomandări ale instituţiilor europene. Evoluţia contextului social şi economic din Republica Moldova anilor ‘90 a favorizat apariţia clivajelor sociale şi, implicit, a unor pături de populaţie vulnerabile la traficare. Apropierea geografică de zonele conflictuale din fostele ţări iugoslave a determinat, la sfârşitul anilor ‘90 şi începutul anilor 2000, o incidenţă mai mare a fenomenului şi în Republica Moldova. Pentru a combate vânzarea şi exploatarea de persoane, Guvernul moldav a proiectat un cadru general de acţiune, destinat a fi concretizat de autorităţile statului împreună cu reprezentanţii societăţii civile.

Din păcate în secolul XXI traficul de fiinţe umane încă înregistrează o dinamică şi amploare îngrijorătoare la nivel global. În pofida unui şir de măsuri de contracarare a traficului de fiinţe umane, această problemă continuă să rămână la ordinea zilei pentru Republica Moldova. Această crimă odioasă în esenţă este un comerţ modem cu sclavi, care alimentează corupţia şi crima organizată. Astfel, este esenţial ca eforturile de combatere a traficului de fiinţe umane să fie coordonate cu lupta împotriva corupţiei, aceste două fenomene fiind strâns legate. Eforturile pe care le întreprinde Republica Moldova în lupta contra traficului de fiinţe umane au fost apreciate de comunitatea internaţională, în special prin avansarea Republicii Moldova în anii 2018 şi 2019, în clasamentul privind situaţia traficului de persoane prevăzut de Raportul TiP al Departamentului de Stat al SUA. Astfel, Guvernul Republicii Moldova este angajat ferm în asigurarea şi adoptarea măsurilor concrete în vederea anchetării şi pedepsirii tuturor formelor de trafic de fiinţe umane, inclusiv prin combaterea corupţiei în sectorul judiciar şi organele de aplicare a legii. Totodată, se impune acordarea unei atenţii deosebite asigurării accesului la asistenţa cuvenită pentru victimele traficului de fiinţe umane, inclusiv printr-o abordare centrată pe victimă în cadrul investigaţiilor şi urmăririlor penale, prin condamnarea viguroasă a traficanţilor.