COMPETENȚA ORGANULUI DE URMĂRIRE PENALĂ AL CENTRULUI NAȚIONAL ANTICORUPȚIE ÎN CONTEXTUL ULTIMELOR MODIFICĂRI ALE CODULUI DE PROCEDURĂ PENALĂ

Prezentul articol este consacrat domeniului competenței organelor de urmărire penală. Acesta are ca obiect de studiu competența organului de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție în lumina modificărilor operate la nivelul Legii procesual-penale. Scopul acestui studiu a fost de a determina locul și rolul Centrului Național Anticorupție în contextul organelor de urmărire penală prin prisma noilor competențe materiale atribuite.
Concluzia finală este că, în mod neîntemeiat, a fost transmisă atribuția de conducere cu organul de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție (CNA) din competența Procuraturii Anticorupție în cea a Procuraturii mun. Chișinău. Totodată s-a constatat că și competența materială a organului de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție a fost extinsă, depășind limitele infracțiunilor de corupție și ale celor conexe, ca să ajungă să cuprindă categorii de infracțiuni care anterior se regăseau în competența altor organe de urmărire penală și vizează domenii ce țin de securitatea economică și politică a statului. Lărgirea competenței acestor domenii se pare că a fost condiționată de realitățile momentului în care s-a pomenit Republica Moldova atât pe plan economic, cât și pe cel politic, existând necesitatea de a proteja entitatea statală împotriva unor noi „excese financiare” din partea exponenților politici, cum ar fi „Furtul Miliardului”.