Published December 31, 2021 | Version v1
Journal article Open

Salt-related Geological and Cultural Heritage in Romania

Creators

  • 1. NIRD GeoEcoMar

Description

In the intra- and extra-Carpathian areas of Romania, 8 salt-related nature monuments and Natura 2000 sites were declared by law, most of them in areas with ancient or active salt mines (Turda, Ocna Sibiului, Praid, Slănic Prahova), or salt springs (Sărăţel, Sarea lui Buzău). Two other geological reserves represent areas with saline exo- and endokarst (Algheanu, Meledic) in the Subcarpathian Nappe of the East Carpathians. A large number of remarkable salt-related archeological sites occur both in the East Carpathians, as well as in the Transylvanian basin, accompanied by brine wells and salt springs. Archaeological research in areas with salt springs and fountains recovered various remains from the Neo-Eneolithic (Lunca-Poiana Slatinei), Bronze Age and the second Iron Age (Băile Figa), along with elements from post-Roman, medieval and premodern times. All these natural and cultural sites are briefly presented here.

Files

10_SEGHEDI_c3_2021.pdf

Files (19.8 MB)

Name Size Download all
md5:5da441219fc7b88b199fc9520df36732
19.8 MB Preview Download

Additional details

References

  • Alexianu, M. (2020). Ethnoarchaeology of Salt in Romania. In: Smith C. (Eds) Encyclopedia of Global Archaeology. Springer, Cham. https://doi.org/10.1007/978-3-319-51726-1_3042-2
  • Alexianu, M., Curcă, R.-G., Caliniuc, Ş. (2015a). Salt springs from Romania exploited during early archaeological times: a new candidate for World Heritage. Proceedings of the II International Conference on Best Practices in World Heritage: People and Communities, 250-264
  • Alexianu, M., Tencariu, F.A., Asăndulesei, A., Weller, O., Brigand, R., Sandu, I., Romanescu, G., Curcă, R.-G., Caliniuc S., Asăndulesei, M., 2015b. The salt from the Alghianu beck (Vrancea County, Romania): a multifaceted ethnoarchaeological approach. In: Brigand, R., Weller, Ol. (Eds.), Archaeology of Salt, approaching an invisible past. Sidestone Press, Leiden, 47-66. ISBN 978-90-8890-304-5
  • Alexianu, M., Weller, O., Brigand, R., Curcă, R-G., Cotiugă, V., Moga, I. (2008). Salt Springs in Today's Rural World. An Ethnoarchaeological Approach in Moldavia (Romania). In: Alexianu M., Weller O., Curcă R-G (eds), Archaeology and Anthropology of Salt: A Diachronic Approach, Proceedings of the International Colloquium, 1-5 October 2008, Al. I. Cuza University (Iaşi, Romania). BAR International Series 2198, 2011
  • Andronic, M., Buzea, D., Cavruc, V., Harding, A.F., Munteanu, R., Matei, G., Renţa E. (2006). Repertoriul selectiv al siturilor arheologice cu vestigii ale exploatării sării din România. In: Cavruc V., Chiricescu, A. (Eds.), Sarea, Timpul si Omul. Editura Angustia, Sf. Gheorghe, 56-86.
  • Balteş, S., Nistor, N. (1986). Ocna Sibiului, file de cronică. Sport-Turism Publishing House, Bucharest, 126 p.
  • Bassa, B., 1970. Transportul sării pe Mureş în secolele XVIII-XIX. Sargetia VII: 141-149.
  • Brustur, T., Briceag, A. (2018). The age of the Gura Șoimului Formation from the Pleșu anticline (Moldavian Subcarpathians, Romania) based on paleoichnology. Geo-Eco-Marina 24: 119-126.
  • Bulgăreanu, V.-A., Cehlarov, A. (1993). "Muntele de Sare" (="Salt Mountain") and the origin of the modern sediments of Baia Miresii, a hypersaline lake at Slănic-Prahova, Romania. Bul. Soc. Geol. Rom., s. 4, 14: 29-44.
  • Bulgăreanu, V.A.C., Olteanu, E., Rădulescu, I., Feurdean, V., Lascu, C., Svoronos, D. (1987). Geodynamics and the water circulation in the salt massive lake area Baia Baciului-Baia Neagră-Baia Miresii (Slănic Prahova, Romania). Theoretical and Applied Karstology 3: 165-174.
  • Cavruc, V. (2010). Considerații privind schimbul cu sare în mileniile VI-II î. Hr. în spațiul carpato-dunărean. Tragetya - serie nouă, IV (XIX), 1: 7-34, Chișinău.
  • Cavruc, V., Dumitroaia, G. (2006). Vestigii arheologice privind exploatarea sării pe teritoriul României în perioada neo-eneolitică. In: Cavruc V., Chiricescu, A. (Eds.), Sarea, Timpul si Omul. Editura Angustia, Sf. Gheorghe, 37-40.
  • Cavruc, V., Harding, A. (2010). Research on salt exploitation in north-east Transylvania (2006-2010). Preliminary report (in Romanian). Angustia 14: 165-243.
  • Cavruc, V., Ciugudean, H., Harding, A. (2006a). Vestigiile arheologice privind exploatarea sării pe teritoriul României în epoca bronzului. In: Cavruc V., Chiricescu, A. (Eds.), Sarea, Timpul si Omul. Editura Angustia, Sf. Gheorghe, 41-48.
  • Cavruc, V., Moga, V., Stănescu, A. (2006b). Exploatarea sării în Dacia Romană. In: Cavruc V., Chiricescu, A. (Eds.), Sarea, Timpul si Omul. Editura Angustia, Sf. Gheorghe, 53-55.
  • Cavruc, V., Munteanu, R.E., Ciugudean, H. (2006c). Vestigii arheologice privind exploatarea sării pe teritoriul României în epoca timpurie a fierului. In: Cavruc V., Chiricescu, A. (Eds.), Sarea, Timpul si Omul. Editura Angustia, Sf. Gheorghe, 49-52.
  • Chintăuan, I. (1997). Bistriţa-Năsăud, natura şi monumentele sale. Editura Carpatica, Cluj Napoca
  • Chintăuan, I. (2006). Sarea şi manifestările saline din zona Carpaţilor Răsăriteni. In: Cavruc V., Chiricescu, A. (Eds.), Sarea, Timpul si Omul. Editura Angustia, Sf. Gheorghe, 17-21.
  • Chintăuan, I., Rusu, I. (1988). Consideraţii cu privire la utilizarea sării şi a apelor sărate din nord-estul Transilvaniei (Jud. Bistriţa-Năsăud). File de istorie, Muzeul Bistriţa 5: 238-278.
  • Chintăuan, I., Lehaci, A., Marquier, I.C. (2019). Transilvania. Ape sărate – ape uitate. Manifestări saline. Născut Liber Publishing House, Bistriţa, 157 p.
  • Chintăuan, I., Ştefan, V., Marquier, I., Coldea, G. (2004). Arii protejate în judeţul Bistriţa-Năsăud. Ed. Supergraph, Cluj-Napoca.
  • Chira, C. (2001). The Badenian calcareous nannoplankton from Turda and Ocna Dej salt mines (Transylvanian Basin, Romania). Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geologia, XLVI, 2: 141-150.
  • Ciuntu, V., Vonica, G., Pascu, M. (2006). Scurtă caracterizare a zonei Ocna Sibiului. Geologia, flora şi fauna. In: Cavruc V., Chiricescu, A. (Eds.), Sarea, Timpul si Omul. Editura Angustia, Sf. Gheorghe, 28-31.
  • Ciobanu, M., 2006. Exploatarea sării în spaţiul Carpato-Dunărean în perioada post-romană şi cea a marilor migraţii. In: Cavruc V., Chiricescu, A. (Eds.), Sarea, Timpul si Omul. Editura Angustia, Sf. Gheorghe, 87-91.
  • Csontos, L., Vörös, A. (2004). Mesozoic plate tectonic reconstruction of the Carpathian region. Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology, 210: 1–56.
  • Danu, M., Gauthier, E., Weller, O. (2010). Human impact and vegetation history on salt spring exploitation (Hălăbutoaia – Ţolici, Petricani, Neamţ, Romania). International Journal of Conservation Science 1, 3: 167-173.
  • De Leeuw, A., Bukowski, K., Krijgsman,W., & Kuiper, K. F. (2010). Age of the Badenian salinity crisis; impact of Miocene climate variability on the circum-Mediterranean region. Geology 38, 8: 715–718.
  • Drăgănescu, L. (2006a). The Neogene salt formation from Romania. Revista Sării 2: 3-14.
  • Drăgănescu, L. (2006b). Sarea gemă din extra- şi intracarpaticul României. In: Cavruc V., Chiricescu, A. (Eds.), Sarea, Timpul si Omul. Editura Angustia, Sf. Gheorghe, 13-16.
  • Dumitrescu, I., Săndulescu, M., Bandrabur, T., Săndulescu, J. (1968). Geological map of Romania sc. 1:200,000 Covasna sheet. Geological Institute of Romania, Bucharest.
  • Dumitroaia, G. (1987). La station archeologique de Lunca-Poiana Slatinei. In: Petrescu-Dîmboviţa, M., Ursulescu, N., Monah, D., Chirica, V. (Eds.), La civilization de Cucuteni en contexte europeen. Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 253-258.
  • Fichtel von Ehrenreich, J. (1780). Beitrag zur Mineralgeschichte von Siebenbürgen. Erster teil, Welcher die Geschichte und der Salzgruben im Grossfürstenthum Siebenbürgen. Zweiter teil, Welcher die Geschichte des Steinsalzes enthält V, 76. Nürnberg.
  • Fodorean, F. (2010). Landscapes of Roman Dacia. Ilişua. In: Angelescu, M.V., Achim, I., Bâltâc, A., Rusu-Bolindeţ, V., Bottez, V. (Eds.), Antiquitas Istro-Pontica: Mélanges d'archéologie et d'histoire ancienne offerts à Alexandru Suceveanu. Mega Editions, Cluj-Napoca, 93-102.
  • Fridválszky, J. (1767). Minero-logia magni principatus Transilvaniae seu metalla, semi-metalla, sulphura, salia, lapides et aque conscripta. Typis Academicis Societatis Jesu, Claudiopoli, 206 p.
  • Giurgiu, I. (1985). Peşteri în sare din Subcarpaţii Vrancei. Buletinul Clubului de Speologie Emil Racoviţă 9: 5-35.
  • Giurgiu, I. (1995). Peştera 6S de la Mânzăleşti (Subcarpaţii Vrancei, Romania), una dintre cele mai importante cavităţi în sare din lume. Cercetări Speologice 3: 13-17
  • Giurgiu, I., Silvăşanu, G., Vădeanu, T. (1980a). Carst pe sare la Meledic, în Subcarpaţii Vrancei. Peştera 6S, primul record mondial al speologiei din România. Buletinul Clubului de Speologie Emil Racoviţă 7: 1-15
  • Giurgiu, I., Silvăşanu, G., Vădeanu, T. (1980b). Observaţii asupra carstului pe sare din zona Meledic (M. Buzău). Peştera 6S de la Mânzăleşti. Comparaţie între formele carstice dezvoltate în sare şi calcare. Buletinul Clubului de Speologie "Emil Racoviţă" 7: 55-66.
  • Godea, I. (2014). Monoxilele de transport sare în vestul României. In "Seminatores in artium liberalium agro Studia in honorem et memoriam Barbu Ştefănescu", Academia Română, Centrul de studii Transilvane, Cluj-Napoca, p. 563.
  • Harding, A. (2013). Salt in prehistoric Europe. Sidestone Press Leiden, 162 p.
  • Harding, A., 2018). Mining for Salt in European Prehistory. In D. H. Werra & M. Woźny (Eds.) Between History and Archaeology – Papers in honour of Jacek Lech, p. 323-329, Archaeopress Publishing Ltd, Oxford.
  • Harding, A., Kavruk, V. (2010). A Prehistoric salt production site at Băile Figa, Romania. Eurasia Antiqua 10: 131-167.
  • Hippolyte, J. C., Săndulescu, M. (1996). Paleostress characterization of the 'Wallachian' phase in its type area. Southeastern Carpathians, Romania. Tectonophysics 263: 235–269.
  • Horváth, I. (1998). Istoricul mineritului de la Salina Praid. Praid Publishing Company, 84 p.
  • Ionesi, L., Gheța, N. (1978). Vîrsta stratelor de Gura Șoimului din semifereastra Humorului. An. Muz. Șt. Nat. Piatra Neamț, IV: 125-131.
  • Ionesi, L., Mészáros, N. (1995). Nouvelles donées sur le Nannoplancton de la Formation de Gura Şoimului (demi-fenêtre du Humor). Stud. Univ. "Babeş Bolyai", Geologia, XXXVIII, 2, Cluj - Napoca.
  • Krézsek, C., Filipescu, S. (2005). Middle to Late Miocene sequence stratigraphy of the Transylvanian Basin (Romania). Tectonophysics, 410 (1–4): 437–463.
  • Krézsek, C., Bally, A. W. (2006). The Transylvanian Basin (Romania) and its relation to theCarpathian fold and thrust belt: Insights in gravitational salt tectonics. Marine and Petroleum Geology, 23: 405–442.
  • Lăzărescu, V., Grujinschi, C., Miclea, P., Rădan, S. (1969). Observatiuni asupra structurii interne a masivului de sare de la Slănic Prahova. Bul. I.P.G.G., XVII: 145-153.
  • Marc, D. (2006). Sisteme de transport şi de comercializare tradiţională a sării. In: V. Cavruc, A. Chiricescu (Eds.) Sarea, Timpul şi Omul. Angustia Publishing House, Sfântu Gheorghe, 152-157.
  • Maţenco, L., Bertotti, G. (2000). Tertiary tectonic evolution of the external East Carpathians (Romania). Tectonophysic, 316: 255–286.
  • Mrazec, L. (1905). Contribuţiune la geologia regiunei Gura Ocniţei—Moreni. Monitorul Petrolului, 28: 785–788.
  • Mrazec, L. (1907). Despre cute cu sîmbure de străpungere. Buletinul Societăţii de Ştiinţe, 16: 6–8.
  • Mrazec, L. (1927). Les plis diapirs et le diapirisme en général. Comptes-Rendus des Séances de I'lnstitut Géologique de Roumanie, 6 (1914-1915): 215-255
  • Maxim, I. A. (1931). Contribuţiuni la explicarea fenomenului de încălzire al apelor lacurilor sărate din Transilvania (II). Lacurile de la Ocna Sibiului. Rev. Muzeului Geologic-Mineralogic al Univ. din Cluj, III, 1: 47-111.
  • Măluțan, C. (1984). Drumurile sării în Transilvania de nord-vest. Acta Musei Porolissensis, VIII: 249–255.
  • Melinte-Dobrinescu, M.C., Brustur T. (2008). Oligocene-Lower Miocene Events in Romania. Acta Palaeontologica Romaniae VI: 203-217.
  • Melinte-Dobrinescu, M. C., Brustur, T., Jipa, D., Macaleţ, R., Ion, G., Ion, E., Popa, A., Stănescu, I., Briceag, A., (2017). The Geological and Palaeontological Heritage of the Buzău Land Geopark (Carpathians, Romania). Geoheritage, 9: 225-236.
  • Mera, O. (2008). Studiul Formaţiunii cu sare din NV Municipiului Turda, teză de doctorat. Univ. "Babeş- Bolyai" Cluj-Napoca, Fac. de Ştiinţa Mediului.
  • Mészáros, N. (1991). Nannofossil Zones in the Paleogene and Miocene Deposits of the Transylvanian Basin. Proc. IV. INA Conf. Prague, Knihovnicka ZPN, 14 b, 2: 87 – 92.
  • Móga, J., Strat, D., Mari, L., Gheorghe, I.F., Lipmann, L., Bódai, B. (2018). Investigation of the saltkarst landforms of the Meledic Plateau (Romania). KARSZTFEJLŐDÉS Szombathely XXIII: 113-139, DOI: 10.17701/18.113-139 (in Hungarian).
  • Monah, D. (2007). Sarea în preistoria României. ArhMold, XXX: 87-114.
  • Mureşan, A. (2015). Considerations regarding monoxyle salt transport boats discovered in the Crişul Alb river bed. Analele Aradului I, 1: 64-86, https://www.ccja.ro/analele-aradului/
  • Pânzaru, T. (1982). Complexul lacustru de pe masivul de sare de la Ocna Sibiului (II), sectoarele lacustre "Ocniţa-Avram Iancu" şi Ignatiu. Studia Univ. "Babes-Bolyai", GeologiaGeographia, 27, 1: 46-60.
  • Petrescu, I., Brişan, N., Mera, O., Petrescu, D. (2006). Valorificarea potentialului turistic si balnear in aria de dezvoltare a formatiunilor cu sare de la Turda. Revista Sării 2: 37-47.
  • Peryt, T. M. (2006). The beginning, development and termination of the Middle Miocene Badenian salinity crisis in Central Paratethys. SedGeol 188–189: 379–396.
  • Ponta, G.L.M., 2018. Eastern Subcarpathians Bend: Salt Karst: Meledic Plateau and Slănic Prahova. In: G.M.L. Ponta and B.P. Onac (Eds) Cave and Karst Systems of Romania, Springer, Cham, pp. 451-454.
  • Popa, D. (2006). Aşezarea norico-pannonică de la Ocna Sibiului. In: I. Ţiplic, S.I. Purece (coord.) Relaţii interetnice în spaţiul românesc. Populaţii şi grupuri etnice (II î.Hr.-V d.Hr), Biblioteca septemcastrensis XXI, Alba Iulia, 141-166.
  • Popa, R.G., Popa, D.A., Andrăşanu, A. (2017). The SEA and Big-S models for managing geosites as resources for local communities in the context of rural geoparks. Geoheritage, 175–218.
  • Popescu, G., Ciupagea, D., Georgescu, C., Balteş, N., & Motaş, C. (1973). Privire de ansamblu asupra geologiei formaţiunilor salifere din România. Petrol şi Gaze, 24, 9: 525–532.
  • Pošepný, F. (1871). Studien aus dem Salinargebiete Siebenbürgens. Kaiserlich-Königlichen Geologischen Reichs anstalt Jahrbuch, 21: 123–186.
  • Rădan, S. (1978). Mineralogy and genesis of clays in the Miocene molasse of the East Carpathians. St. tehn. econ., Seria I, 14: 143-158.
  • Rădan, S., Vanghelie, I. (1993). Clay minerals from the salt deposits of Romania. Abstracts volume of the "2-nd Symposium on Mineralogy, 5-11 July, 1993, Timişoara". Rom. J. Mineralogy 76, Supplem. 1: 40-41.
  • Rusu, C., Agavriloaie, C., Damian, R. (2012). Cercetări în masivul de sare de la Sărăţel (Bistriţa-Năsăud, România). Ecoterra, 30: 23-27.
  • Sandu, I., Poruciuc, A., Alexianu, M., Curcă, R.-G., Weller, O. (2010). Salt and Human Health: Science, Archaeology, Ancient Texts and Traditional Practices of Eastern Romania. The Mankind Quaterly, L, 3: 225-256.
  • Săndulescu, M. (1984). Geotectonica României. Editura Tehnică, Bucureşti, 336 p.
  • Săndulescu, M. (1988). Cenozoic tectonic history of the Carpathians. In L. Royden, & F. Horváth (Eds.), The Pannonian Basin: A study in basin evolution. AAPG Memoir, 45: 17–25.
  • Săndulescu, M., Kräutner, H., Borcoş, M., Năstăseanu, S., Patrulius, D., Ştefănescu, M., Ghenea, C., Lupu, M., Savu, H., Bercea, I., Marinescu, F. (1978). Geological map of Romania sc. 1:1,000,000. Geological Institute of Romania, Bucharest
  • Schléder, Z., Tămaş, D. M., Arnberger, K., Krézsek, C., Tulucan, A. (2019). Salt tectonics style in the Bend Zone sector of the Carpathian fold and thrust belt, Romania. International Journal of Earth Sciences 108, 5: 1595–1614.
  • Schmid, S. M., Bernoulli, D., Fügenschuh, B., Mat,enco, L., Schefer, S., Schuster, R., Tischler, M., Ustaszewski, K. (2008). The Alpine–Carpathian–Dinaridic orogenic system: Correlation and evolution of tectonic units. Swiss Journal of Geoscience, 101, 1, 139–183.
  • Seghedi, A., Rădan, S., Briceag, A. (2020). The geological heritage of the Transylvanian Basin: Assessment of geological reserves with mud volcanoes. Geo-Eco-Marina, 26: 160-176.
  • Simon, Zs. (2006). Mineritul de sare în Evul mediu în Transilvania şi Maramureş. In: Cavruc V., Chiricescu, A. (Eds.), Sarea, Timpul şi Omul. Angustia Publishing House, Sf. Gheorghe, 92-96.
  • Stamatiu, M. (1942). Monografia Salinei Slănic. Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului – Imprimeria Națională, București, 78 p.
  • Stoica, C., Gherasie, I. (1981). Sarea şi sărurile de potasiu şi magneziu din România. Editura Tehnică, Bucureşti. 248 p.
  • Sordoillet, D., Weller, O., Rouge, N., Bouatier, M., Sizun, J.-P. (2017). Earliest salt working in the world: From excavation to microscopy at the prehistoric sites of Ţolici and Lunca (Romania). Journal of Archaeological Science, 89: 46-55
  • Svoboda, C. (2006). Plante halofile din judeţul Bistriţa-Năsăud. In: Cavruc V., Chiricescu A. (Eds.) Sarea, timpul şi omul. Angustia Publishing House, Sf. Gheorghe, 52-27.
  • Şerbănescu, O. (2006). Monografia oraşului Ocna-Sibiului. In: Cavruc V., Chiricescu A. (Eds.), Sarea, Timpul şi Omul. Editura Angustia, Sf. Gheorghe, 137-141.
  • Tămaş, D.M., Tămaş, A., Barabasch, J., Rowan, M.G., Schleder, Zs., Krézsek, Cs., Urai, J.L. (2021a). Low-Angle Shear within the Exposed Mânzălești Diapir, Romania: Salt Decapitation in the Eastern Carpathians Fold-and-Thrust Belt. Tectonics 40, 6, e2021TC006850, https://doi.org/10.1029/2021TC006850
  • Tămaş, D.M., Tămaş, A., Jüstel, A.-M., Passchier, M., Chudalla, N., Gotzen, L., Pizano Wagner, L.A., Tașcu-Stavre, T., Schléder, Z., Krézsek, Cs., Filipescu, S., Urai, J.I. (2021b). A Field Guide to the Spectacular Salt Mines of the Transylvanian Basin and Romanian Carpathians. In: Mukherjee S. (Ed.) Structural Geology and Tectonics Field Guidebook — Volume 1. Springer Geology. Springer, Cham, 167-187. https://doi.org/10.1007/978-3-030-60143-0_6
  • Tiliţă, M., Scheck-Wenderoth, M., Maţenco, L., Cloetingh, S. (2015). Modelling the coupling between salt kinematics and subsidence evolution: Inferences for the Miocene evolution of the Transylvanian Basin. Tectonophysics, 658: 169–185.
  • Toma, C.B. (2012). Geomorfositurile pe sare din Depresiunea Transilvaniei şi valorificarea lor turistică. Teză de doctorat. Univ. "Babeş- Bolyai" Cluj-Napoca, 35 p.
  • Toma, C., Seghedi, A., Popa, R.-G. (in print). Salt is the Seed of Life: A Geotourism Potential Analysis of Salt Areas in Buzău Land, Romania. Geoheritage 14, 2 (2002), https://doi.org/10.1007/s12371-021-00639-8
  • Weller, O. (2015). First salt making in Europe: An overview from Neolithic times. Documenta Praehistorica XLII: 185-196.
  • Weller, O., Brigand, R. (2017). Recherches systematiques autour des sources salees de Moldavie. Bilan 2011-2013 et synthese de 10 ans de prospections. Memoria Antiquitatis, XXXI-XXXII (2016): 163-270.
  • Weller, O., Dumitroaia, G. (2005). The earliest salt production in the world: an early Neolithic exploitation in Poiana Slatinei-Lunca, Romania. Antiquity, 79, 306, http://antiquity.ac.uk/projgall/weller306.
  • Weller, O., Brigand, R., Alexianu, M. (2007). Cercetari sistematice asupra izvoarelor de apa sarata din Moldova. Bilantul explorarilor din anii 2004-2007 efectuate in special in judetul Neamt. Memoria Antiquitatis, 24: 121-190.
  • Weller, O., Brigand, R., Alexianu, M. (2008a). Recherches systematiques autour des sources salees de Moldavie. Bilan des prospections 2004-2007. Memoria Antiquitatis, XXIV (2007): 121-190.
  • Weller, O., Dumitroaia, G., Sordoillet, D., Dufraisse, A., Gauthier, E. (2008b). Première exploitation de sel en Europe. Techniques et gestion de l'exploitation de la source salée de Poiana Slatinei a Lunca (Neamt, Roumanie). In: Weller, O., Dufraisse, A., Petrequin, P. (Eds.), Sel, eau et forêt. D'hier a aujourd'hui. Actes de colloque international (Arc-et-Senans, 2006). Cahiers de la MSH Nicolas Ledoux 12 (Homme et Environnement 1). PUFC, Besançon, pp. 205-230.
  • Weller, O., Brigand, R., Dumitroaia, G., Garvăn, D., Munteanu, R. (2015). A Pinch of Salt in the Prehistoric Eastern Carpathian Mountains (Romania). In: Alexianu. M., Curcă, R-G. and Cotiugă, V. (Eds.), Salt Effect. Second Archaeoinvest Symposium: From the ethnoarchaeology to anthropology of salt. BAR International Series 2760, 125-134.
  • Wollmann, V. (1996). Ore mining, salt extraction and stone quarries in Roman Dacia. Bibliotheca Musei Napocensis, 13 Museum of National History of Transylvania, Cluj-Napoca (in Romanian)
  • Wollmann, V., Ciugudean, H. (2006). Noi cercetări privind mineritul antic în Transilvania (I). Apulum, 42: 95-116.
  • ANANP (2021) http://ananp.gov.ro/rezervatia-algheanu/
  • Blog TORA (2020) https://blog.letsdoitromania.ro/uncategorized/aria-protejata-%E2%80%9Emasivul-de-sare-de-la-saratel-a-fost-ecologizata-de-asociatia-t-o-r-a-tratament-ocrotire-şi-responsabilitate-pentru-animale-din-Bistriţa/
  • Guvernul României – Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, 2016. STRATEGIA MINIERĂ A ROMÂNIEI 2017 – 2035, https://documente.net/download/strategia-miniera-a-romaniei-pentru-perioada-2017-2035-draft-final
  • Plan de Management Integrat al Sitului de Importanță Comunitară ROSCI0199 Platoul Meledic și al Rezervației Naturale 2.267 Platoul Meledic (2015) http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2015-06-03_R%20si%20PM%20integrat%20Platoul%20Meledic.pdf
  • Primaria Turda (2020) http://www.saraturileocnaveche.eu/contact_us.html
  • Salina Turda (2020). Retrieved from https://www.salinaturda.eu/
  • Salina Praid (2020). Retrieved from http://www.salrom.ro/praid.php
  • Salina Slănic (2020). Retrieved from http://www.salrom.ro/slanic-prahova.php
  • SaltLand (2020) https://www.youtube.com/watch?v=MRinR5Jjjhw