Interferenţe lingvistice germano-romanice

Abstract

After meticulous investigation of more than 800 function verb phrases (FVPs) extracted from the modern vocabulary of two Germanic languages (German and English) and a Romance one (Romanian), in the contribution at hand the author scrutinizes the idiosyncrasies which the fascinating – if, alas, excruciatingly logic-chopping – procedure of finding semantico-lexematic matches in the three above-mentioned languages has helped to bring out. Vying for the reader’s undivided attention are thus minor topics such as: referential and formal ‘double-dealers’, cognati falsi, inherently or explicitly superlative/negative combinations, interference types of syntactic and semantic modification, voice blends, flexibility types. In the final section statistical evidence – guided by a double-barrelled approach, i.e. both morphology- and language-oriented – is had ample and authoritative recourse to. Interesting findings are being highlighted in the process, again with a twofold purpose in mind : to further corroborate previous, less empirical, evidence and, more important even, to put across in a most vigorous manner the incongruities deriving from infelicitous usage of loan translations with Romanian speakers.

Rezumat

Lucrarea de faţă reprezintă faza finală a unei cercetări îndelungate a autoarei în domeniul lingvisticii contrastive, mai precis a echivalării componenţiale intrasistemice a unui corpus de aproximativ 900 de sintagme şi locuţiuni verbale funcţionale, aparţinând limbilor germană, engleză şi română. Tabloul sinoptic focalizează cazurile cele mai spectaculoase de echivalare, operând, totodată, şi o clasificare a acestora în funcţie de categoria semantică, stilistică sau gramaticală investigată (a se vedea, de exemplu, cazuri de duplicitate referenţială şi duplicitate formală, cazuri de cognati falsi, sintagme mai puţin vehiculate în limbă, sintagme aparţinând jargonului, sintagme cu valoare superlativă implicită şi explicită, sintagme cu conotaţie negativă implicită şi explicită, sintagme cu valoare stilistică derivată din alte figuri de stil, cazuri de amalgamare a diatezelor, sintagme cauzative, sintagme cu grad ridicat de flexibilitate echivalenţială). Ultima secţiune exemplifică şi analizează pe scurt o problemă extrem de actuală şi delicată din domeniul contactelor lingvistice, şi anume întrebuinţarea total inadecvată a unor calcuri lingvistice, fenomen care reprezintă un atentat inacceptabil la logica internă a limbii-ţintă.