Chișinăul interbelic în memoria evreilor (II)

Prima parte a articolului publicată în volumul XXVII al Revistei de Etnologie și Culturologie (vezi: http://ethnology.ich.md/wp-content/uploads/Sihova.Palihovici.pdf) conține o scurtă referire la istoria evreilor din Chișinău, în care au fost  prezentate sinagogile și instituțiile de învățământ din oraș, precum și amintirile evreilor localnici, corelate cu locuri importante pentru Chișinău, cum ar fi Sinagoga Corală și alte sinagogi, ieșiva, liceele și gimnaziile Principesa Dadiani, Regina Maria, Jeanne d’Arc, Colegiul profesional pentru fete evreice. În partea II, prezentată aici, vom vorbi despre instituțiile evreiești de caritate: spitale, orfelinate, aziluri, precum și locul lor în istoria orașului și în memoriile private ale evreilor din Chișinău. Civilizația evreiască se distinge prin atitudinea sa specială față de caritate. Tradițiile de sprijin individual și comunitar pentru văduve și orfani, bolnavi și neputincioși, vârstnici și săraci au fost și rămân un factor important în viața socială evreiască. Societățile de binefacere erau asociații voluntare independente de comunitate; veniturile lor constau în principal din cotizațiile membrilor, donații unice (pentru colectarea cărora se organizau evenimente speciale: serate, loterii, piețe de caritate) și doar într-o mică măsură – din chetă. Deseori, astfel de societăți atrăgeau în rândurile lor toți sau aproape toți evreii bogați din localitate, devenind astfel cele mai mari asociații evreiești. O parte semnificativă a organizațiilor caritabile de tip tradițional sau semi-tradițional, create anterior, au intrat sub egida lor; în plus, au existat multe instituții de caritate publice noi, instituții de învățământ, asociații de cooperare, fonduri de ajutorare a victimelor pogromurilor și refugiaților.