INTER- ȘI PLURIDISCIPLINARITATEA CA METODOLOGIE DE CERCETARE A MENTALITĂȚILOR COLECTIVE

Anii '30 ai secolului XX sunt marcați de primele încercări reușite de instituționalizare a unei noi orientări, și anume – istoria mentalităților. În această perioadă, mentalitatea este abordată mai mult dintr-o perspectivă istorică, analizându-se locul pe care îl are mentalul colectiv în investigarea trecutului. Cu toate acestea, mentalitatea a fost și rămâne a fi un concept complex care necesită tratări diverse. În acest sens, articolul dat reliefează caracterul multidisciplinar al abordărilor fe­no­menelor imaginarului și mentalității, care este demonstrat prin dizolvarea hotarelor de demarcare a domeniilor de cu­noaștere ca filosofia, istoria imaginarului și a mentalităților, politologie, antropologia culturală, psihologia socială și psihanaliza, psihosociologia, ca urmare a conștientizării necesității „parteneriatelor” interdisciplinare inițiate de cercetători din diverse țări, printre care un loc de cinste îl ocupă cei proveniți din Franța. Astfel, în rezultatul cercetării condițiilor de constituire a cadrului teoretico-metodologic al conceptului de mentalitate colectivă și a diversității aspectelor definitorii specifice acestuia, am constatat că specificul pluridisciplinar al abordărilor care s-au coagulat pe parcursul timpului prezintă fenomenul mentalității colective, în evoluția sa de la conotația peiorativă de psihism primitiv la cea de sinteză dinamică și vie a fiecărei societăți, în care se include specificitatea culturală și se definesc civilizațiile.