Un pacient în vârstă de 54 de ani care a venit la clinică cu niveluri ridicate ale PSA, i s-a recomandat un tratament cu antibiotice și s-a efectuat o nouă analiză. După un rezultat de 8 ng/ml, a fost recomandată o biopsie de prostată. Rezultatul anatomopatologic a fost adenocarcinom de prostată Gleason 3+3= 6, confirmând boala localizată cu ajutorul rezonanței magnetice nucleare. Anamneza pacientului includea apendicectomie și herniorafie inghinală anterioare.
Tratamentul chirurgical a fost propus prin prostatectomie radicală, cu acces pe cale retropubiană și extraperitoneală prin tehnica Walsh, iar operația s-a desfășurat fără incidente.
În primele zile a prezentat vârfuri de febră de până la 38,1oC, simptome de ileus paralitic postoperator cu vărsături abundente în a doua zi, suspendând toleranța orală începută în prima zi.
În a patra zi, s-a efectuat o radiografie abdominală cu prezența de gaze în cadrul colicilor și niveluri hidroaeriene în colonul drept. Externarea a fost planificată pentru a opta zi, având în vedere evoluția satisfăcătoare.
În a șaptea zi a prezentat dureri în flancul drept și înroșirea zonei cu febră de până la 39oC. O tomografie computerizată a abdomenului a evidențiat o colecție lichidă cu gaze abundente în retroperitoneu, în spatele celei de-a doua și a treia porțiuni duodenale, însoțită de un pneumoperitoneu minim, precum și diverticuloză la nivelul colonului descendent și al sigmei. 

Având în vedere aceste constatări, s-a suspectat existența unei perforații duodenale în porțiunea retroperitoneală și a unei afecțiuni infecțioase și s-a ales un tratament conservator. Drenajul a fost plasat în colecție prin ultrasunete, obținându-se culturi din lichid, cu creșterea Staphylococcus haemolyticus și Candida albicans după câteva zile.
A rămas sub tratament antibiotic empiric pe toată durata internării, pe baza culturilor. A fost plasat un tub nazogastric și alimentația orală a fost înlocuită cu alimentația parenterală.
Urmărirea recoltării s-a făcut prin ecografie, confirmându-se etanșarea intestinală cu ajutorul contrastului într-un tranzit gastroduodenal la 30 de zile de la plasarea drenajului, inițiindu-se ulterior toleranța orală. După o bună toleranță la ingestie și stare apipetică, tubul de drenaj a fost îndepărtat, iar pacientul a fost externat la 45 de zile de la intervenție.
La 26 de luni, el rămâne asimptomatic și cu PSA nedetectabil.


