Un bărbat în vârstă de 28 de ani a fost internat la serviciul de urgență al unui spital regional, prezentând, în urma unui accident de mașină, politraumatism cu fractură a celui de-al 6-lea arc costal și contuzie pulmonară dreaptă, lacerație renală cu hematom subcapsular și suprarenal drept, hematom al peretelui abdominal, luxație a cotului drept și leziune ligamentară a genunchiului de aceeași parte, leziuni cu pierdere de substanță la ambele membre inferioare și fără semne de TCC.
Pacientul a necesitat intubație orotraheală și ventilație asistată din cauza insuficienței respiratorii, precum și transfuzii de sânge din cauza anemiei acute și a fost internat în secția de terapie intensivă. Extubat după 48 de ore fără incidente, a fost transferat în secția de spital 24 de ore mai târziu, unde a rămas timp de zece zile, iar membrului inferior drept i s-a pus un ghips.
De la externarea din spital, la 13 zile de la traumatism, pacientul prezintă durere la nivel dorso-lombar, atribuită inițial traumatismului renal, care în ultimele 7 zile se asociază cu senzație subiectivă de pierdere a forței cu parestezii-destezii la ambele membre inferioare, mai accentuată în poziție culcată, iar în ultimele 72 de ore, dificultate în inițierea urinării și constipație. La o lună de la traumatism, pacientul s-a prezentat la spitalul regional unde s-a efectuat o radiografie a coloanei toracice și lombare, care a evidențiat o creștere a distanței interspinoase în proiecția anteroposterioară, iar în proiecția laterală o deplasare anterioară a corpului vertebral al T11 pe T12, cu o posibilă luxație a fațetelor articulare la acest nivel, și o fractură minimă a porțiunii celei mai anterioare a corpului vertebral al T12. A fost efectuat un RMN al zonei în care s-a exclus existența unor hematoame în canal, confirmând rezultatele radiografiei și cu o imagine îndoielnică de contuzie medulară. Sângele a fost observat, de asemenea, la nivelul ligamentului interspinos. Pacientul a fost trimis la departamentul nostru.
La internare, pacientul prezenta parapareză ușoară (4+/5), predominant proximală, fără deficite senzoriale, hiperreflexie rotuliană bilaterală simetrică ușoară, fără semne de eliberare piramidală. A fost efectuată o tomografie computerizată, care în secțiunile axiale a evidențiat existența unui aranjament anormal al fațetelor T11-T12, cu stenoza canalului la acest nivel, existența unui semn al fațetei goale, iar reconstrucția sagitală și tridimensională a confirmat luxația și blocarea fațetelor articulare la nivelul T11-T12 bilateral.
Pacientul a fost operat printr-un abord posterior, cu excizia unui magma cicatricial la nivelul ambelor articulații, chiuretaj al fațetelor din FA superioară a T12 și reducerea deschisă a luxației prin manevre de distragere-extensie, obținându-se o reducere aproape completă după efectuarea unei laminectomii parțiale bilaterale, care a facilitat reducerea, urmată de fixarea T11-T12 cu șuruburi pediculare, bare și grefă autologă. Pacientul a avut o evoluție favorabilă, simptomele neurologice dispărând în prima săptămână, fiind externat fără dureri și cu un mers normal.

