O femeie caucaziană în vârstă de 61 de ani, diagnosticată cu 13 ani înainte, prin biopsie pulmonară transbronșică, cu FPI. Pacientul fusese tratat cu corticosteroizi până la doi ani mai devreme. Ea primise oxigenoterapie continuă la domiciliu timp de 20 de luni. Cu șase ani înainte fusese diagnosticată cu ulcer duodenal și nu avea alte antecedente de interes.
În săptămâna dinaintea internării a prezentat crize de tuse frecvente și severe, fără expectorație, febră sau creșterea dispneei obișnuite. În ziua internării, s-a prezentat la serviciul de urgență cu o umflătură bruscă în regiunea cervicală stângă, durere toracică centrală intermitentă, care creștea la tuse și mișcări respiratorii, și dispnee în repaus.
Examenul fizic a evidențiat tahipnee (32 respirații/minut), tahicardie (120 bătăi/minut), tumefacție și crepitații în regiunea cervicală stângă, crepitații fine în ambele câmpuri pulmonare și crepitații la auscultația cardiacă (semnul lui Hamman), fără puls paradoxal.
Cele mai relevante date analitice au fost: leucocite 23,9x109/l (80% neutrofile), hemoglobină 132 g/l, hematocrit 39,4%, LDH 342 U/l și creatin-kinază 123 U/l. Valorile inițiale ale gazelor din sângele arterial au fost: pH 7,47, PO2 54 torr, PCO2 36 torr, HCO3- 27,1 mmol/l și saturație de oxigen 90%. Electrocardiograma a arătat un ritm sinusal la 120 de bătăi pe minut, restul traseului fiind normal. O radiografie a gâtului a arătat un emfizem cervical predominant în partea stângă. O radiografie toracică a evidențiat un tipar de fibroză pulmonară bilaterală, mai accentuată în câmpurile inferioare, cu o pneumomediastină anterioară evidentă în proiecția laterală. O tomografie computerizată (CT) a toracelui a arătat un model marcat de fibroză pulmonară bilaterală, o pneumomediastină și bula de aer mare în lobul superior stâng, fără semne de pneumotorax.

Evoluția a fost favorabilă în cazul tratamentului simptomatic, emfizemul subcutanat și pneumomediastinul dispărând după 14 zile la controalele radiologice.

