care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire s-a pagoră din cerul și s-a încăpat de la nimic, spune, și nu a iept de ce a aș s-a făcut două.
Și s-a încăcut pentru noi în zile preimălă, jubilat și atât de mic s-a încăpat.
Și am văzut și am viată trei vizită prescripturi și să îl încăța largerul și și am viată treaba treaba.
Și a făcut să fie cu slăvă, să văd de ce vii.
Și nu ție că vreți să fie cu lumea mea, să văși și să fie cu oasulă, dar nu trebuie viață făcut cu fruncare, de atât de porțe.
Deci, în atât și cu filul mea, să fie cu lumea și să fie cu lumea.
În creamor, și în creamor, să râduză cu oameni ceaștia și vizuităresc mântire,
vărtele să spună, că te spui fără grecată.
Și de plângile, mântile, mântile, și viața mea, nu ții câte să fie cu lumea mea.
Foarte bine așa.
Să gătează lovului Dumnezeu, Cosmina Andrei, nu trageți. În numele tatăvui Amin, și-al fiului Amin, și-al stupului Dumnezeu Amin.
Vărtele să fie cu lumea mea, nu ții câte să fie cu lumea mea.
Vărtele să fie cu lumea mea, nu ții câte să fie cu lumea mea.
Vărtele să fie cu lumea mea, nu ții câte să fie cu lumea mea.
Să fie cu lumea mea, nu ții câte să fie cu lumea mea.
Vărtele să fie cu lumea mea.
Să fie cu lumea mea, nu ții câte să fie cu lumea mea.
